Intro:
Există oameni care îți încălzesc viața.
Atât de mult, încât nici nu observi.
Abia după ce nu mai sunt...
Înțelegi cât frig au luat cu ei.

Strofa 1
Mai bate vântul prin grădină si pomii au imbatranit
Mai arde soarele pe casa unde bunicii au trait
Mai trece timpul peste toate ca ploaia prin pamant
Si cand credeam ca nu se poate bunicii mei s-au stins pe rând
Bunica n-avea carte sau zile pe la scoala
Dar m-a 'nvatat ce-i omenia chiar si pe burta goala
Eu n am uitat si n o sa uit tuciul de mamaliga cald
Ochii bunicii nu i-as da pe cel mai scump smarald
Se culcă soarele pe câmpuri, dorm si bunicii mei
O lacrima-mi pica pe ganduri, mi-e tare dor de ei
De glasul bland, de omenie, eram bogat in saracie
Dulce melancolie, ca strugurii in vie
As lua o de la capat ca sa ma bucur iar
De laptele cald seara si fanul din hambar
Dar am plecat crezând că lumea o să imi arate drumul
Si am lasat acasa patru, azi am mai rămas cu unul

În fiecare om există
O casă ce nu mai este
Un foc ce arde fără lemne
Un pickup fara o poveste
Iar eu si cand imi amintesc
Ii vad zambind atat de dulce
Dorm impreuna fericiti
C-au purtat aceeasi cruce

Azi trec pe ulița pustie pe unde alergam
Iar curtea lor e muta, cum e floarea de la geam
Nucul s-a uscat pe langa gardul aplecat
Iar banca de la poarta-i goala de cand bunicii au plecat
Cumpana a putrezit de la cat a asteptat
De când bunica nu mai vine, de dor fantana a secat
Ca din putinul lor, bunicu se facea dator
30 de lei ar fi pe-acum, azi inteleg valoarea lor
Că nu există bogăție mai mare pe pământ
Decât să fii crescut de oameni ce te-au iubit tăcând
Si inca mai țin minte mana ce m-a nvatat să fac o cruce
Asa am invatat că orice greu se poate duce
Din viata lor mi au dat, mai mult decat am visat
Si mi-au zis: "Să nu ne uiti" atunci când am plecat"
Si am plecat crezând că lumea o să imi arate drumul
Am lasat acasa patru, azi am mai rămas cu unul

Patru clopote-ntr-o vreme
Astăzi bat doar prin poeme
Și ne lasă rând pe rând
Tot mai singuri pe pământ
Patru au fost bunicii mei
Patru anotimpuri
Fiecare m-a ferit
De căldură și de friguri

OUTRO
Se spune că omul moare o singură dată...
Eu nu cred.
Cred că moare puțin cate putin
De fiecare dată când pierde pe cineva drag.
când trece pe lângă o casă
Și nu-l mai așteaptă nimeni în poartă.
Mai moare când vrea să dea un telefon
Și își amintește că nu mai are cui.
Iar dintre toate plecările vieții...
Cele mai grele sunt cele
Care lasă lumina aprinsă în suflet
Și întunericul în casă.

Sample comments about this video

"Uneori, copilăria nu se termină când creștem… ci când poarta bunicilor nu se mai deschide pentru noi, iar glasurile care ne chemau în casă rămân doar în amintire🙏🏼"

"Ma oamenilor,cum de asemenea artist in adevăratul sens al cuvântului nu e apreciat?! Eu am 29 de ani dar toate cuvintele lui ma alină pana la oase....sper sa evoluăm si sa apreciem mai mult talentele si mai puțin arfele...."

"Dumnezeu să le ofere odihnă și lumină eternă bunicilor noștri... 🕯️ Într-o zi, vom fi din nou împreună. ❤️ Felicitări, Bogdan! Încă o piesă-capodoperă. ❤️ 🐑 🖤"

"Plang,plang si iar plangggg. Am crescut...si as da orice sa mai retraiesc o zi din copilarie. Multumim F.Charm."

"Unele melodii nu sunt făcute ca să le asculți. Sunt făcute ca să-ți amintească. De oamenii care ți-au pus pâinea pe masă când aveau puțin. De mâna care te-a învățat să faci o cruce. De vocea care te striga din poartă. De casa în care poate nu aveai prea multe, dar aveai tot ce conta. Bunicii nu ne lasă averi. Ne lasă amintiri. Ne lasă povești, mirosul unei curți, gustul unei veri, o bancă la poartă și o iubire pe care abia după ce pleacă înțelegem cât de mare a fost. Și poate cel mai dureros lucru nu este că ei au plecat... ci că într-o zi te întorci pe ulița copilăriei și realizezi că locul e acolo, casa e acolo, nucul poate încă stă în picioare... dar nu mai este nimeni care să te aștepte. Patru au fost bunicii mei. Patru anotimpuri care m-au ferit de frig și de căldură. Astăzi au rămas doar amintirile, fotografiile și dorul. Iar dacă aș putea să mă întorc măcar pentru o zi, n-aș cere nimic. Aș sta la masă cu ei. Aș mânca din nou ceva simplu. Aș asculta aceleași povești. Și de data asta aș înțelege că, de fapt, aveam totul. Pentru că uneori înțelegem valoarea unei case abia atunci când nu mai are cine să deschidă poarta. Și poate că omul nu moare o singură dată... Poate moare puțin câte puțin, de fiecare dată când pierde pe cineva drag. Pentru toți bunicii care au plecat, dar care încă trăiesc în noi. 🕊❤ Te iubesc omule, îți mulțumesc că exiști!"

"Vai câtă emoție și cât suflet ai pus în această melodie! Fiecare vers te unge la inimă 🥰🥰"

"Multumesc mult❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤❤ pentru Cei ce Nu mai sunt asta sunt eu😢😢😢😢😢😢😢😢😢😢un fan"

"Da ma Omuleeeeeeeee, daaaaaaaa! ❤️Cu asa melodii sa ne bucuri sufletele ! Genul asta te reprezinta cel mai.bine! ❤️Dumnezeu sa ii tina la dreapta Sa, pe eroii copilariei noastre ! 🙏🏻"

"Ma înclin! Nu doar ne atingi așteptările dar le și depășești . Aproape de fiecare dată. Respect om minunat!"

"Mi-ai descris copilăria într-o singură piesă! Dumnezeu să-i odihnească în pace!🖤🖤🖤🖤"